Sarea in bucate

Necenzurat

Poveste veche, clasica, basm pentru copii

A fost odata, ca nici o data, caci daca nu ar fi fost, cu siguranta ca nu ar fi povestit si repovestit nimeni aceasta poveste – intamplare – , un imparat. Un imparat tare puternic, atat de puternic incat dusmnii sai tremurau si in somn cand se gandeau la el. Dar un imparat bun pentru supusii sai, si apreciat de acestia.

Si acest imparat avea trei feciori, zisi si printi, insa numai unul trebuia sa devina rege, dupa moartea actualului rege, desigur.
Si cum sa faca el sa decida, ce si cum, se gandi ca ala mare ar avea dreptul de intai nascut, si prin lege el trebuie sa fie, numai ca acest fecior al sau, desi bun la gadilat urchile batranului sau tata si extrem de rafinat in lingusiri si inselatorii, era un mare netot. Asa, ca regele se gandi el ce se gandi, si tot se gandi, vreme de cateva saptamani, si apoi prinde curaj si merse la grajdar sa ii ceara sfatul. Grajdarul, on cu mare intelepciune, motiv pentru care si fusese alungat din palat, caci asa se mai intampla pe la casele mari, pe la cei cu functii mari – le este frica de aia ce par mai cu cap decat ei -, si regele, maritul rege isi pleca genunchiul in fata acestui grajdar si ii ceru cu lacrimi in ochi sa il ajute.
Grajdarul stia ca daca va lasa pe rege sa aleaga urmas pe fiul al mare va fi vai si amar de popor, asa ca invata pe rege sa puna o masa mare in care sa aduca deopotriva pe cei trei si sa ii intrebe care din ei il iubeste mai multe. Grajdarul vru sa continue, dar regele si fugi si se apuca de treaba. – Acum, sa nu care cumva sa creada cineva ca regele punea el insusi masa, nu, el decat facea semne si totul se indeplinea.
Veni si marele moment, si regele dupa ce observa ca fiii sai erau ghiftuiti de atatea bunatati puse aceasta intrebare:
“Cum ma iubiti voi?
Fiul al mare ii spuse ca iubeste ca mierea. Fiul mijlociu spuse ca il iubeste ca zaharul, iar fiul cel mic spuse ca il iubeste ca sarea in bucate.
Tampitul de rege isi zise ca fiul cel mare, cel care il iubeste ca mierea merita coroana, pe fiul mijlociu il puse prim ministru iar pe al mic il excomunica, sau in fine: exila.
Si poate ca toata aceasta poveste s-ar fi terminat prost rau de tot, dar intr-o seara, regina porunci bucatareselor sa nu puna sare in mancare ci zahar si miere. Cand regele gusta din ciorba o si scuipa imediat. Apoi ceru friptura si gestul se repeta.
– Imediat capul bucatarului sef sa fie atarnat in stalp!, striga, de fapt ragni rege ca turbat.
Dar regina intra si cu plecaciune ii zise:
“Marite rege, indraznesc sa te tulbur de la masa mariei tale, dar dupa cum vezi mancarea fara sare nu are nici un gust. Sarea in mancare o face buna si gustoasa, si fiul tau cel mic atat de mult te iubeste.”
Auzind una ca asta regele trimse spionii sa il caute pe fiul cel mic, il aduse cu forta, lua coroana de pe capul sau si o puse pe capul fiului sau zicand:
“Iata te fac rege inca de pe acum, caci tu ma iubesti atat de mult incat am incredere totala in tine”,
Si astfel sarea in bucate a devenit legenda.