Poveste de adormit copiii mari

Era seară târziu și băiețelul nostru (al poveștii) de 14 ani pe nume Bobi încerca să doarmă. Dar niște zgomote ciudate se auzea în cameră. Niște sunete care îl băgară în sperieți și începu să tremure atât de tare încât se zguduia patul cu el.


Cumva băiețelul încearcă să analizeze ce e era. Și când după câteva minute când se mai liniștit un pic din panică își dădu seama că era stomacul lui care chiauna de foame.


Părinții lui erau plecați la muncă în Germania. Dar îi trimiteau lună de lună bani pentru a plăti întreținerea, pentru a cumpăra mâncare și cele trebuincioase.
Dar ce făcuse el? Cheltuise toți banii pe un PlayStation nou.


Se ridică din pat și se duse la frigider sperând într-un miracol. Dar frigiderul era gol.
Și era 1:00 noaptea. S-ar fi dus la vecina aia drăguță vizavi de apartament dar fiind noapte probabil dormea.
Așa că s-a orientat către PlayStation și a pornit un nou joc, "poate îi va trece foamea" se gândea el.


Cum însă foamea nu îi trecea a apucat tastatură și a început să mestece din ea. Era o tastatură dintr-un material mai moale, mai siliconat, și a mai potolit foamea.


Într-un final a adormit cu capul pe consolă stând în fotoliu. 
Sa făcut dimineața, ... s-a făcut aproape 12:00..


Și cineva a ciocănit în ușă. Era salvarea lui, era vecina cea drăguță cu un bol în mână. Și în bol niște zeamă de tăiței.

Așa bună a fost supa aia!....
În acea zi s-a jurat că nu va mai cheltui niciodată banii pe jocuri sau prostii.

Și de atunci chiar și după ce au venit părinții lui în țară el nu am mai cheltuit bani aiurea.
Dar pentru că se mai plictisea a început să citească cărți. 
Și carte după carte....
Cu timpul a început să cheltuiască toți banii pe cărți....

Astfel a citit zeci de mii de cărți, unele erau în altă limbă așa că nu a înțeles mare lucru, dar a continuat să citească.
După un timp ajunsese atât de erudit încât nu era nevoie să mai dea fiecare pagină. 
Putea să sară de la pagina 18 la pagina 26 și știa exact ce e scris acolo.


Astfel în prezent El este un om mare. Muncește la izolarea blocurilor cu polistiren.
El este mereu la etajul 10 pe schelă. Chiar dacă blocul are doar 9 etaje.

Și tot acest succes se datorează faptului că în noaptea aceea de foame a mâncat tastatura.

Concluzia acestei povești este că jocurile video nu sunt bune, dar nici prea multe cărți citite. 😀

Alte articole:

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Schimbat monede la Kaufland

Strategia care te ajută să câștigi la Loto Polonia

Gumă coaie de cămilă pentru copii

Pe cine mai prostește faza cu asteroizii

De ce Loto Polonia este țeapă

Alba ca Zapada - Varianta moderna

Foaie verde, frunza verde

Sarmale umplute cu intuneric

30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989

Pământul este plat nu sferic