Teoria evoluției și ștința modernă
Știința modernă ne oferă multe avantaje tehnologice, asta este o certitudine. Însă când vine vorba de explicarea apariției vieții și a universului....
Conform științei omul a evoluat din specii inferioare, care la rândul lor au evoluat din altele, și tot așa. Dar hai să o luăm de la început!
La început, dacă putem numi așa, nu a existat nimic. De fapt era ceva foarte, foarte mic. Atât de mic încât un atom putea înghiți mii de astfel de nimicuri. Acestui nimic așa mic i s-a pus numele de punct matematic.
Și nimicul ăsta nu avea nici greutate, nici materie, nici timp, nimic - atât de sărac era.
Deodată minunea s-a întâmplat. Cum și de ce nu știe nimeni, cert este că acest nimic a început să se umfle în pene și a explodat.
În urma acestei explozii s-a lansat din neant către nicăieri materie și timp, și alte cele. Toate acestea ca urmare a acestei explozii a nimicului.
Atât de multă materie a apărut din nimic încât nu era suficient loc pentru ea. Așa că a apărut și spațiul.
În tot acest timp (de un milion de ori mai puțin decât o secundă) au început să se formeze stele, planete, galaxii, găuri negre, etc și tot vor continua să apară și dispară până nu va mai fi nimic.
După câteva miliarde de ani, cu abatere de câteva zile pentru că nu se poate calcula exact, într-un colț îndepărtat al universului, într-o galaxie numită Calea Lactee, a apărut o planetă mic, unde peste alte sute de milioane de ani oamenii vor citi de pe smartphone acest articol.
Viața a apărut cu greu după milioane și milioane de ani de lipsă a vieții.
Conform unor teorii (căci sunt destule) la început a apărut niște compuși organici simplii și modești, acești compuși cu timpul au renunțat să mai fie așa modești și au devenit mai complexi, apoi și mai complexi și apoi a apărut celula și bacteriile.
Din aceste bacterii au apărut alte bacterii mai evoluate, probabil în acea mult disputată supă primordială.
Apoi aceste bacterii minune s-au înmulțit atat de mult, terenul era extrem de fertil căci se inventase și Vitamina C, și ele bacteriile astea năzdrăvane s-au adunat în triburi de organisme modificate genetic, pentru ca după un număr mare de ani să apară peștii.
După ce au apărut peștii, aceștia erau puțini dar puși pe fapte mari. Ei și-au propus să populeze întreg oceanul.
Și în acest scop ei depuneau foarte multe icre.
Și chestia asta a durat câteva sute de milioane de ani, până când nu a mai fost loc în oceane de atâția pești.
Atunci miliarde de pești au început să emigreze. Și au emigrat ieșind afară din oceane la uscat.
În primele milioane de ani pești emigranți mureau pe capete, pentru că nu puteau trăi fără apă. Dar apoi au evoluat ajutați de Teoria lui Charles Darwin.
Umplându-se pământul de miliarde de pești evoluați care se târau pe uscat și mâncau iarbă în neștire, unii dintre pești au suferit o evoluție mai ciudată: au început să aibă picioare și să înceapă să crească mult de tot în mărime.
Unii dintre acești peștoi s-au combinat cu o sectă de găini naive, și din acest incest animalic a apărut brusc și fără a șoca pe nimeni dinozaurii.
La început dinozaurii mâncau frunzele, dar copacii au rămas fără frunze repede. Atunci au început să mănânce alte vietăți. Cum atât oceanele cât și uscatul era arhiplin de pești, dinozaurii au considerat că este datoria lor să mănânce cât mai mulți pești pentru a lăsa loc și altor ființe.
Apoi dinozaurii s-au certat între ei și s-au despărțit în multe clanuri războinice, fiecare clan având aceeași dorință: cucerirea lumii.
Doar că a venit un meteorit scăpat de sub control de la CERN, trimis înapoi în timp, si din greșeală în greșeală spre victoria finală, meteoritul a omorât toți războinicii dinozauri.
Apoi după ce dinozaurii au murit de ciudă, că întotdeauna, cineva trebuia să se ridice din neant să cucerească lumea.
Rolul acestui nobil țel a revenit maimuțelor, care au sădit prin milioane de generații viitoare calea către homo sapiens, și implicit către Imperiul Roman.
Continuare: Evoluția omului - maimuțele
Conform științei omul a evoluat din specii inferioare, care la rândul lor au evoluat din altele, și tot așa. Dar hai să o luăm de la început!
La început, dacă putem numi așa, nu a existat nimic. De fapt era ceva foarte, foarte mic. Atât de mic încât un atom putea înghiți mii de astfel de nimicuri. Acestui nimic așa mic i s-a pus numele de punct matematic.
Și nimicul ăsta nu avea nici greutate, nici materie, nici timp, nimic - atât de sărac era.
Deodată minunea s-a întâmplat. Cum și de ce nu știe nimeni, cert este că acest nimic a început să se umfle în pene și a explodat.
În urma acestei explozii s-a lansat din neant către nicăieri materie și timp, și alte cele. Toate acestea ca urmare a acestei explozii a nimicului.
Atât de multă materie a apărut din nimic încât nu era suficient loc pentru ea. Așa că a apărut și spațiul.
În tot acest timp (de un milion de ori mai puțin decât o secundă) au început să se formeze stele, planete, galaxii, găuri negre, etc și tot vor continua să apară și dispară până nu va mai fi nimic.
După câteva miliarde de ani, cu abatere de câteva zile pentru că nu se poate calcula exact, într-un colț îndepărtat al universului, într-o galaxie numită Calea Lactee, a apărut o planetă mic, unde peste alte sute de milioane de ani oamenii vor citi de pe smartphone acest articol.
Dar cum a apărut viața?
Viața a apărut cu greu după milioane și milioane de ani de lipsă a vieții.
Conform unor teorii (căci sunt destule) la început a apărut niște compuși organici simplii și modești, acești compuși cu timpul au renunțat să mai fie așa modești și au devenit mai complexi, apoi și mai complexi și apoi a apărut celula și bacteriile.
Din aceste bacterii au apărut alte bacterii mai evoluate, probabil în acea mult disputată supă primordială.
Apoi aceste bacterii minune s-au înmulțit atat de mult, terenul era extrem de fertil căci se inventase și Vitamina C, și ele bacteriile astea năzdrăvane s-au adunat în triburi de organisme modificate genetic, pentru ca după un număr mare de ani să apară peștii.
Evoluția peștilor
După ce au apărut peștii, aceștia erau puțini dar puși pe fapte mari. Ei și-au propus să populeze întreg oceanul.
Și în acest scop ei depuneau foarte multe icre.
Și chestia asta a durat câteva sute de milioane de ani, până când nu a mai fost loc în oceane de atâția pești.
Atunci miliarde de pești au început să emigreze. Și au emigrat ieșind afară din oceane la uscat.
În primele milioane de ani pești emigranți mureau pe capete, pentru că nu puteau trăi fără apă. Dar apoi au evoluat ajutați de Teoria lui Charles Darwin.
De la pești la dinozauri
Umplându-se pământul de miliarde de pești evoluați care se târau pe uscat și mâncau iarbă în neștire, unii dintre pești au suferit o evoluție mai ciudată: au început să aibă picioare și să înceapă să crească mult de tot în mărime.
Unii dintre acești peștoi s-au combinat cu o sectă de găini naive, și din acest incest animalic a apărut brusc și fără a șoca pe nimeni dinozaurii.
La început dinozaurii mâncau frunzele, dar copacii au rămas fără frunze repede. Atunci au început să mănânce alte vietăți. Cum atât oceanele cât și uscatul era arhiplin de pești, dinozaurii au considerat că este datoria lor să mănânce cât mai mulți pești pentru a lăsa loc și altor ființe.
Apoi dinozaurii s-au certat între ei și s-au despărțit în multe clanuri războinice, fiecare clan având aceeași dorință: cucerirea lumii.
Doar că a venit un meteorit scăpat de sub control de la CERN, trimis înapoi în timp, si din greșeală în greșeală spre victoria finală, meteoritul a omorât toți războinicii dinozauri.
Apoi după ce dinozaurii au murit de ciudă, că întotdeauna, cineva trebuia să se ridice din neant să cucerească lumea.
Rolul acestui nobil țel a revenit maimuțelor, care au sădit prin milioane de generații viitoare calea către homo sapiens, și implicit către Imperiul Roman.
Continuare: Evoluția omului - maimuțele
Comentarii